Izgonire și reinventare: o mărturie despre deportarea în Transnistria

10/12/21 • 55 min

12 octombrie 1941 - o dată pe care Miriam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului în România nu o poate uita. Este ziua în care evreii din Câmpulung Moldovenesc au fost deportați în Transnistria. În acea zi, Miriam, alături de părinți, bunici și sora mai mică, Silvia, au părăsit pentru totdeauna orașul care le-a fost „acasă”. Trauma deportării și anii petrecuți în ghetourile din Transnistria au șters amintirea orașului natal pe care acum doar în vis îl rememorează.
Cei trei ani în Transnistria sunt prezentați în Jurnal de Ghetou, un volum editat plecând de la jurnalul pe care Miriam l-a ținut în perioada când se afla în ghetoul din Djurin.
Despre amintirile din perioada trăită înaintea deportării, despre repatriere și readaptarea la viața în țara din care a fost izgonită, Miriam Bercovici povestește în interviul realizat de Ana Bărbulescu.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Previous Episode

Pogromul de la Iași: amintirile unui supraviețuitor

Ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași care locuiește în România, Leonard Zăicescu, ne invită să descoperim istoria Pogromului prin prisma celui care a trăit acele „pagini de istorie”. Atmosfera din oraș înainte de Pogrom, ororile trăite în curtea Chesturii, în piața gării din Iași și în Trenul Morții Iași-Podu Iloaiei s-au transformat în amintiri dureroase despre suferință și dispariția celor dragi, dar și despre pierderea demnității umane.
Este iertarea o cale prin care înveți să trăiești cu astfel de amintiri? Mai poți avea încredere în oameni? Antisemitismul mai reprezintă astăzi o amenințare? Sunt întrebări la care Leonard Zăicescu ne răspunde în acest material realizat de Ana Bărbulescu, sociolog și cercetător în cadrul Institutului „Elie Wiesel”.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Next Episode

Cine neagă Holocaustul astăzi?

O realitate transnațională, susținută de persoane extrem de vocale, negarea Holocaustului reprezintă o modalitate de a distorsiona si vulgariza realitatea istorică. Prin diversele sale forme de manifestare, negaționismul este, în fapt, o expresie a antisemitismului și xenofobiei, o cale deschisă spre discursul instigator la ură.
Când a apărut negaționismul ca fenomen și care au fost primele forme de manifestare, care sunt diferențele între discursul negaționist occidental și cel din spațiul est-european sau cum a evoluat profilul negaționistului – sunt câteva din întrebările prin care, în episodul de astăzi al podcastului „Despre Holocaust", istoricul Marius Cazan îl provoacă pe politologul Michael Shafir la dezvăluiri.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!