Despre Holocaust

Manifestările extremiste și apologia extremei dreapta în România și la nivel internațional sunt realități contemporane pe care nu le putem ignora.
Care sunt rădăcinile elogierii și cum s-a manifestat în ultimele trei decenii apologia extremei dreapta în România? Cine sunt cei care promovează astfel de agende? Cum comunică și relaționează organizațiile de extremă dreapta în România? Care este impactul retoricii extremiste la nivelul publicului? Sunt câteva dintre temele dezbătute de către Marius Cazan și Wiliam Totok în al doilea episod din sezonul doi al podcastului „Despre Holocaust”.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

O realitate transnațională, susținută de persoane extrem de vocale, negarea Holocaustului reprezintă o modalitate de a distorsiona si vulgariza realitatea istorică. Prin diversele sale forme de manifestare, negaționismul este, în fapt, o expresie a antisemitismului și xenofobiei, o cale deschisă spre discursul instigator la ură.
Când a apărut negaționismul ca fenomen și care au fost primele forme de manifestare, care sunt diferențele între discursul negaționist occidental și cel din spațiul est-european sau cum a evoluat profilul negaționistului – sunt câteva din întrebările prin care, în episodul de astăzi al podcastului „Despre Holocaust", istoricul Marius Cazan îl provoacă pe politologul Michael Shafir la dezvăluiri.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

12 octombrie 1941 - o dată pe care Miriam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului în România nu o poate uita. Este ziua în care evreii din Câmpulung Moldovenesc au fost deportați în Transnistria. În acea zi, Miriam, alături de părinți, bunici și sora mai mică, Silvia, au părăsit pentru totdeauna orașul care le-a fost „acasă”. Trauma deportării și anii petrecuți în ghetourile din Transnistria au șters amintirea orașului natal pe care acum doar în vis îl rememorează.
Cei trei ani în Transnistria sunt prezentați în Jurnal de Ghetou, un volum editat plecând de la jurnalul pe care Miriam l-a ținut în perioada când se afla în ghetoul din Djurin.
Despre amintirile din perioada trăită înaintea deportării, despre repatriere și readaptarea la viața în țara din care a fost izgonită, Miriam Bercovici povestește în interviul realizat de Ana Bărbulescu.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași care locuiește în România, Leonard Zăicescu, ne invită să descoperim istoria Pogromului prin prisma celui care a trăit acele „pagini de istorie”. Atmosfera din oraș înainte de Pogrom, ororile trăite în curtea Chesturii, în piața gării din Iași și în Trenul Morții Iași-Podu Iloaiei s-au transformat în amintiri dureroase despre suferință și dispariția celor dragi, dar și despre pierderea demnității umane.
Este iertarea o cale prin care înveți să trăiești cu astfel de amintiri? Mai poți avea încredere în oameni? Antisemitismul mai reprezintă astăzi o amenințare? Sunt întrebări la care Leonard Zăicescu ne răspunde în acest material realizat de Ana Bărbulescu, sociolog și cercetător în cadrul Institutului „Elie Wiesel”.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Primul episod al podcastului Despre Holocaust ne duce într-o călătorie în Iași, în urmă cu 80 de ani, când pe străzile orașului, în timpul Pogromului sau în trenurile care au dus la moarte mii de evrei, aveau loc atrocități greu de imaginat, dar care au fost suprinse în fotografii.
Fotografiile ne vorbesc despre oameni, locuri, fapte și sunt, probabil, cel mai credibil martor al trecutului. Dar fotografiile, nu spun totul. Despre ce se vede și ce nu vedem în fotografiile realizate în timpul Pogromului de la Iași vor discuta în acest episod Marius Cazan și invitatul său, istoricul Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel.

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!